Eseu/Comentariu Tema si viziunea despe lume-In gradina Ghetsimani, Vasile Voiculescu

In gradina ghetsimani

In perioada interbelica, in poezia romaneasca au existat doua curente: modernismul (Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu) si traditionalismul (Vasile Voiculescu, Ion Pillat).

Traditionalismul cuprinde totalitatea tendintelor literare conservatoare din perioada interbelica,ce-si propun sa apere romanismul, specificul national, ortodoxismul, viata autohtona in elementele ei perene(stabile), tendinte grupate in jurul revistei Gandirea, “Samanatorul” si “Viata romaneasca” In sens larg, presupune o atasare fata de valorile traditiei, de specificul national si o respingere a tot ce este inovator\nou. In sens restrans este un curent literar aparut in prima parte a secolului al XX-lea care se orienteaza catre folclor, civilizatie rurala, etnic si etnografic.Traditionalistii resping cultura civilizatiei urbane (moderne), conserva interesul pentru valorile nationale si continua  demersul celor de la Dacia literara si al junimistilor, dar intr-o maniera radicala. Traditia nu este asumata si continuata firesc, ci inteleasa ca o suma de valori expuse pericolului alterarii si degradarii venite din partea culturii occidentale , mai ales a celei franceze adoptate în procesul de făurire a statului român modern;

 Trecutul este idealizat si convertit in mit, mai ales cel de factura rurala, ajungandu-se la un neoromantism desuet, in aceeasi perioada cu ascensiunea avangardei. De altfel, modernismul si traditionalismul sunt doua miscari ce-si fundamenteaza doctrina pe negarea reciproca a ideilor, ambele ajungand la exagerari si extremism.

In gradina ghetsimani a aparut in anul  1921 ca parte a volumului “parga” poet autentic religios isi construieste universal poetic specific, inclusive prin accentuarea caracterului ortodoxal al liricii. Ortodoxismul acestei poezii este anterior afirmarii ortodoxismului gandirist. Asupa caruia a insistat nechifor crainic in revista gandirea.

Specie:Poem iconografic “in gradina ghetsimani”, poem lucrare ce include personaje memorabile in momente decisive, presupune solemnitate, se inspira din motivul biblic al Rugaciunii lui iisus pe muntele maslinilor, dupa cina cea de taina. Poetul pastreaza zbuciumul interior din relatarea biblica, insa muta accentul dinspre component divina spre omenescul suferintei.

Titlu:ca element de paratextualitate, constituie o cheie in descifrarea mesajului poetic (cu rolul de anticipare a temei si ideilor poetice centrale).stabileste coordonatele locale ale evenimentului numind un topos biblic, anunta tema biblica si directioneaza asteptarile cititorului spre o poezie religioasa. Insa, pe langa fixarea unui cadru fizic al rugaciunii, denumeste un spatiu sacru cu semnificatie in plan spiritual:locul purificarii lui iisus de patimi, prin virtuti.Ghetsimani din ebraica semnifica locul unde se strivesc maslinii, in timp ce gradina este un spatiu propice meditatiei si rugaciunii.

Tema: este una predilecta in cadrul liricii religioase, si anume suferinta lui Iisus, reliefata prin reinterpretarea unei scene biblice ai anume rugaciunea de pe muntele maslinilor. Dintre motivele lirice ce sustin tema se remarca aparitia cu precadere a elementelor cu valoare metaforica. Astfel furtuna se asociaza laturii divine, in timp ce paharul sau cupa se identifica in plan symbolic cu rolul predestinate lui iisus de dumnezeu tata.

Tipul de lirism:fiind o poezie de inspiratie religioasa(iconografica), apartine lirismului obiectiv, prin absenta marcilor gramaticale ale prezentei eului lyric, dar gradarea intensitatii suferintei este marcata prin punctele de suspensie si propozitia exclamativa. Discursul lyric este structurat sub forma unui monolog in care marcile eului lyric sunt absente, fapt ce demonstreaza caracterul obiectiv.

Structura: compositional poezia este alcatuita din 4 strofe cu caracter descriptive, primele 3 strofe surprind planul subiectiv, adica starea sufleteasca a lui iisus, iar ultima amplifica suferinta, care se rasfrange asupra planului exterior al naturii. Se pot observa delimitarea in secvente ce marcheaza cresterea in intensitate a zbuciumului.

Motivul este preluat din "Sfanta Evanghelie dupa Luca" (22, 40-46). Pastrand majoritatea detaliilor din textul biblic, Voiculescu resemnifica insa substanta motivului in functie de mesajul pe care isi propune sa-l transmita. Ideea poetica in-formeaza materia textului sacru, imbogatindu-i estetic finalitatea - imboldul catre transcederea limitelor. Textul poetic devine astfel un spatiu al comunicarilor esentiale. Lupta lui Isus cu propriu-i destin, mantuirea intregii firi prin preluarea tuturor pacatelor - crucificarea fiind suprema patimire -, ofera poetului imaginea perfecta in care va proiecta drama conditiei umane.. Amplificarea ezitarii lui Isus in fata "infamei bauturi", metafora a totalitatii pacatelor, are alta motivatie, una de ordin estetic. Cu car ispita renuntarii este mai mare, cu atat depasirea ei este mai impresionanta.
Drama lui iisus este proiectata intr-un spatiu mitic prin verbele la imperfect “nu primea” “se impotrivea” “curgea” ce marcheaza latura umana marcata de lupta cu un destin inspaimantator”. Epitetul metaphoric “sudori de sange” si comparatia “chipu-I alb ca varul” sugereaza suferinta asociata cu dimensiunea umana. Discursul compune o imagine iconica, tragismul ilustrat de inchiderea spiritului divin in trupul limitat. Ideea descrierii chinului este amplificata prin gestul ingenuncherii

Cea de-a 2a secventa dezvolta semnificatia zbuciumului, potentand drama fiinitei christice. semnificatiA paharului prezenta inca in prima strofa, se dezvolta prin termenii “cupa” si “bautura” prin care se ilustreaza motivul jertfei ce are menirea de a adduce izbavirea de pacate. Hiperbola “si-o sete uriasa sta sufletul sa-I rupa” exprima o constientizare a propriului drum, necesitatea de a actiona conform celor stabilite.

Nivel morfosintactic: vb la timp imperfect exprima valoarea durative a actiunilor. Apar adjective cu rol de superlative absolut “amarnica” “grozava” “groaznic” confera un plus de expresivitate.

La nivel lexico-semantic se pot observa prezenta unor regionalisme si expresii populare, de aici rezulta cultul trecutului prin valorificarea limbajului arhaic.

Prozodie: versurile sunt grupate in 4 catrene, cu rima incrucisata, cu o masura a versurilor egala (14 silabe). Ritmul poeziei este iambic. Prozodia poeziei se subscribe complet traditionalismului, respectand o compozitie riguroasa, ce se subscribe canoanelor. Gravitatea tonului, solemnitatea lui dureroasa introduc idea de desfasurare adanca si stapanita a sentimentelor.

 Nivel stylistic este present puternicul imagism prin cultivarea epitetului, inversiunii, metaforelor-simbol si a oximoronului.

Concluzie: in gradina ghetsimani este traditionalista, prin apelul la sursa de inspiratie religioasa, contextualizata in spiritualitatea romaneasca. Dincolo de tema, traditionalismul textului este sutinut si de lexical poetic cu numeroase arhaisme suggestive si de versificatia canonica, evitandu-se innoirile prozodice promovate de modernisti.

In opinia mea Esenta atitudinii lirice a lui v voiculescu rezulta din credinta in posibiliatea rascumpararii finite umane. Din poezie se desprinde indemnul la meditatii asupra tragicei conditii umane. Lupta cu moartea depaseste limitele unei drame omenesti, ea reprezinta allegoric esenta eternului conflict dintre suflet si trup, dintre spirit si mateie.