Eseu/Comentariu tema si viziunea despre lume-Riga crypto si Lapona Enigel, Ion Barbu

Riga Crypto si lapona Enigel

In perioada interbelica, in poezia romaneasca au existat doua curente: modernismul (Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu) si traditionalismul (Vasile Voiculescu, Ion Pillat).

Modernismul are la baza „Teoria Sincronismului”, lansata de Eugen Lovinescu, si porneste de la necesitatea aducerii poeziei romanesti la nivelul celei europene. Acest curent aduce o serie de inovatii precum aria tematica filosofica (conditia umana, creatia, trecerea timpului, cunoasterea),  ambiguitatea limbajului, prezenta metaforei-cheie, iar versificatia traditionala este abandonata in favoarea ingambamentului, versului alb sau versului liber, organizare astrofica si masura variabila

Alaturi de T. Arghezi, L. Blaga, Ion barbu  da conceptului de poezie noi valori, impunand o viziune poetica originala. Fiind matematician, barbu recunoaste ca pentru el poezia e prelungirea domeniului divin al geometriei.

Opera poetica a lui Ion Barbu reprezinta, intr-un fel, o diagrama a trecerii liricii romanesti de la romantism la modernism. Astfel, perioada parnasiana corespunde unui moment de plenitudine (dezvoltare completa) al decadentismului (caracterizată prin cultivarea artificialului, a rafinamentului    

estet și a morbidului excesiv )postromantic, in timp ce etapa baladesca si cea ermetica se inscriu in linia unui modernism programatic.

 Poezia Riga Crypto si lapona Enigel face parte din etapa baladica si orientala, etapa caracterizata prin atractia spre spatiul policrom, eterogen al Orientului si prin aspectul baladesc al expunerii lirice. Poezia a aparut mai intai in Revista romana, nr. 1/1924, iar apoi in volumul Joc secund, din 1930.

Curent literar:Poezia este subsumabila modernismului interbelic prin:intelectualizarea emotiei, imaginar poetic inedit,ambiguitatea si reflexivitatea limbajului.

Specie:Subintitulata “balada” este specie epica in versuri care prezinta o intamplare neobisnuita la care participa personaje care impresioneaza, care devin memorabile. Orice balada impleteste epicul cu liricul si dramaticul si presupune solemnitate, poezia se realizeaza in viziunea moderna ca un amplu poem de cunoastere si poem alegoric, fiind o poveste de iubire in lumea vegetala.

Titlul: este unul exterior, (simbolic, căci vorbeşte despre incompatibilitate, despre termenii unui sistem polarizat). Titlul deschide un orizont de aşteptare prefigurând imaginea unui cuplu asemenea celui din celebrele povesti de dragoste, de data asta membrii cuplului sunt antagonici (regnuri diferite), Crypto inseamna cel tainuit, iar Enigel, nume cu o sonoritate Nordica trimite la cuvantul “inger”

Tema:iubirea ca modalitate de cunoastere a sensurilor lumii. Riga Crypto…este o poezie de cunoaştere, pe deplin caracteristică esteticii barbiene, care imaginează, dincolo de lucruri, Ideea. Două lumi încearcă să comunice şi să se împlinească. Încercarea este dramatică. Cineva trebuie să plătească tentaţia de a depăşi incompatibilitatea.

Timpul si spatiu: Timpul este proiectat în trecut, în illo tempore (timp mitic), prin invocarea “menestrelului” – apariţie de ev mediu – şi prin folosirea imperfectului – timp al evocării.

compozitie Modalitatea structurarii substantei lirice e aceea a „povestirii in rama”. Exista 2 parti, fiecare povestind cate o nunta, una consumata intr-un mediu ipotetic (prolog),unde  „Menestrelul” pune in scena o „poveste” cu iz alegoric si fantastic, a unei „nuntiri” imposibile. Invocatiile adresate menestrelului ne introduc intr-o lume de vechime si ceremonial ancestral, iar cantecul sau „larg” reactualizeaza „povestea” in cod estetic, „la spartul nuntii” si intr-un spatiul al recluziunii si tihnei.
Partea a 2-a este realizata din mai multe tablouri poetice.

In expozitiune sunt prezentate antitetic portretele si locurile natale al protagonistilor, iar deosebirea dintre ei genereaza intriga. Dialogul lor are loc in spatial oniric(vis)deoarece in spatial comun nu isi pot depasi conditiile, ca in luceafar, Ryga rosteste descantecul-chemare de 3 ori, iar lapona il respinge. Finalul este trist, riga se transforma intr-o ciuperca otravitoare, obligat sa nunteasca cu ipostaze degradate ale propriului regn Lauru-l balaurul si Masalarita –mireasa, incercarea fiintei inferioare de a-si depasi limitele este pedepsita cu nebunia.
 Masculinul e asezat de poet sub semnul demonicului si al stagnarii. El este stapanul lumii vegetale, derizorii si imunde. Crypto apartine mai mult increatului, naturilor embrionare, pare blestemat, e in afara ciclului vietii, refuza perpetuarea si nu infloreste. Riga Crypto e o fiinta ce se complace (multumeste) la inchistare(separarea de mediul inconjurator) si abulie (lipsa vointei), ce refuza sa iasa din cercul stramt al unei deveniri tautologice (repetarea inutila a aceeasi idei) si care, dimpotriva, poarta in sine toxinele intunericului si ale umezelii – „Des cercetat de padureti/ In pat de rau si-n huma unsa,/ Imparatea peste bureti/ Crai Crypto, inima ascunsa.// La vecinic tron, de roua parca!/ - Dar printre ei barfeau buretii/ De-o vrajitoare manatarca,/ De la fantana tineretii.// Si rai ghioci si toporasi/ Din gropi ieseau sa-l ocarasca,/ Sterp il faceau si naravas,/ Ca nu voia sa infloreasca”.
   Elementul feminin e, spre deosebire de Luceafarul eminescian, pus sub emblema solaritatii si a aspiratiei spre spiritualitate. Pornita de la pol, din tinuturile gheturilor vesnice-frigul tinuturilor polare,perfectiunea geometrica a apei cristalizate configureaza treapta ratiunii pure, lapona Enigel parcurge treptele unei deveniri initiatice, ale unui drum sacrificial spre cunoastere. Pendularea ei în spaţiul geografic este un proces de transhumanţă, o înscriere într-un ritm repetabil de existenţă: “De la iernat la păşunat,/ În noul an să-şi ducă renii,/ Prin aer ud, tot mai la sud,/ Ea poposi pe muşchiul crud/ La Crypto, mirele poienii.” In acest traseu al implinirii de sine, lapona trece si prin taramul de umbra si racoare al regelui Crypto, care o ademeneste in universul sau de stagnare si refuz al implinirii, al rodului. Invocatiile lui riga au rezonante folclorice si valente incantatorii; ele o imbie pe lapona la somn si racoare, la un regim al vegetarii si al incremenirii in tiparele fiintei. Popasul in tinutul rigai este o proba. Exista 3 etape ale initieri:cercul Venerii (iubirea/fiinta instinctuala-Crypto) care reduce omul la ipostaza finite instinctive, cercul lui Mercur (cunoasterea rationala-Enigel)dorinta de cunoasterea a absolutului denota faptul ca enigel se afla in acest cerc; Soare (cunoasterea absoluta)ritualul initierii este finalizat.

Enigel şi Crypto sunt exponentii unui sistem polarizat, în care contrariile se atrag, dar întâlnirea este imposibilă.

Tipul de lirism: conform clasificari lui tudor vianu, se inscribe in Lirismul narativ/ al rolurilor, cand sentimentele sunt asumate, jucate de alte masti, ca marci lexico-gramaticale, amintim folosirea dialogului, naratiunii, alternanta persoana a II-a sau a III-a. Poetul se exprima alegoric sub forma altei psihologii.

Prozodie:Textul respectă canoanele prozodiei clasice prin unitatea de ritm, rimă şi măsură care îi conferă o muzicalitate aparte. (catren,rima incrucisata, masura 8-9 s), dar pe parcurs se schimba sonoritatile in functie de mesaj.

Modalitatea de balada este realizata artistic prin fluenta versului de factura mai curand populara, incrustat de metafore,cu o mare intensitate de continut(“lama de blestem”,”suflet-fantana-n piept”)si prin insasi modalitatea desfasurarii mitice ca intr-un scenariu epico-dramatic de”mister”medieval.

Figuri de stil:sub raportul stilistic se poate observa ca In portrete sunt utilizate epitetul si antiteza. Dialogul dintre Crypto si lapona este construit pe baza antitezelor:spirit/materie,ratiune/instinct, soare/umbra,lumina/intuneric,somn/veghe Predomina limbajul incifrat,simbolurile si metaforele.

Viziunea: Poezia reprezinta,  o pura rasfrangere a lumii, in oglinda inefabila a versului, o negare a materialitatii. Lumea e un produs purificat de „geometrie”. La esentele ideale se accede prin tulburatoare simboluri, nu prin simple alegorii, ci prin „imagini ce exprima in acelasi timp ordinea in microcosmos si ordinea in macrocosmos

In concluzie:Poezia poate fi rezumata ca un “Luceafar intors” se releva rasturnarea cliseelor,astfel incat axa uman-feminin-comun devine superioara axei nonuman-masculin-regal.Accentul cade pe antagonismul slab-puternic, pe drama incompatibilitatii si pe legea nemiloasa a iubirii.

Poem al confruntarii a doua principii – demonic si solar –, Riga Crypto si lapona Enigel are o structura armonioasa, coerenta si e scris intr-un limbaj ce imbina sonoritati folclorice cu valente estetice ale cuvantului, de o incontestabila modernitate.

In opinia mea Riga Crypto şi lapona Enigel este una dintre cele mai reuşite balade alegorice  barbiene, impresionând prin fondul de idei, dar şi prin originalitatea limbajului, se poate observa implicatia asupra cunoasterii al autorului si spiritual sau de mathematician.