Eseu/Comentariu Tema si viziunea despre lume-Morometii, Marin Preda

Morometii

Marin Preda a fost un mare prozator contemporan, in opera caruia Destinul, Istoria si Timpul dicteaza placabil asupra existentei umane. Marin Preda va sustine ca adevarata literatura este cea realista, ca scriitorii trebuie sa se aplece asupra istoriei si a realitatii cotidiene, ca o opera are valoare numai daca transmite un adevar social si psihologic.

        Credincios crezului sau poetic, M.Preda a daruit literaturii romane romanul, cu  insemnatate majora “morometii”. Drama lui Moromete se declanseaza intr-un anumit timp istoric, cand satul patriarhal este invadat violent si dominat de puterea banului, care-l obliga pe taran sa faca din productia sa o marfaContinuand traditia inaugurata de Slavici, M.Preda urmareste patrunderea relatiilor de productie capitaliste in lumea satului.

Current: Ca formulă estetică, romanul lui Marin Preda se încadrează în realismul postbelic şi ilustrează, cu o mare putere de sugestie, sfârşitul romanului doric prin „renunţarea parţială la omniscienţă” şi naşterea unei obiectivităţi moderne în cadrul căreia autoritatea centrală – naratorul, „decade dindrepturi” prin suprapunerea „informatorilor”. Lumea satului este conturată într-o viziune realistă, prin sondările de tip psihologic ale vieţii personajelor, prin prezentarea ei, din interior. . Perspectiva realista presupune o intelegere a literaturii ca mimesis, in care autorul isi propune sa reflecte lumea ca intr-o oglinda, in toata complexitatea ei, creand in acelasi timp iluzia unei lumi adevarate, care respecta principiul cauzalitatii si al coerentei.

Specie roman-scriere epica in proza, pluriepisodica, cu acțiune complexă și de mare întindere, desfășurată pe mai multe planuri, cu personaje numeroase și intrigă complicată.

Titlu: Titlul romanului este pluralul unui substantiv propriu si subliniaza obiectul de interes al scriitorului, intentia sa de a se oglindi existenta unei familii, de a face din romanul sau Saga familiei lui Ilie Moromete. Titlul Morometii asaza tema familiei in centrul romanului

Tema: tema familiei este una dintre cele mai prolifice din literatură, ea permiţând surprinderea unui complex proces de interrelaţionări umane. Complexitatea pe care o presupune ilustrarea unor astfel de relaţii impune desfăşurări epice ample. Această concepţie despre familie este evidenţiată mai ales în romanele care evocă o lume tradiţională, arhaică, crescută în spiritul respectului pentru valorile moştenite.

insa evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al vremii, astfel ca romanul unei familii este si "un roman al deruralizarii satului" (Nicolae Manolescu, Arca lui Noe).M.Preda, care sustinea ca "fara istorie literatura se asfixiaza", integraza drama autoiluzionarii si a consecintelor ei in realitatile social-istorice.De aceea in romanul sau analiza psihologieiaduc personajului se completeaza cu studiul aproape balzacian al societatii romanesti.

O alta tema este criza comunicarii, absenta unei comunicari reale intre Ilie Moromete si familia sa.Tema  timpului viclean, nerabdator, relatia dintre individ si istorie nuanteaza tema sociala.Criticul Eugen Simion considera drept tema centrala a cartii "libertatea morala in lupta cu fatalitatile istoriei".

Timp si spatiu: Fiind un roman, acţiunea cunoaşte o mare mobilitate în timp şi spaţiu aduc un plus de verosimiliate,În punctul iniţial, acţiunea e plasată cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, când timpul părea foarte răbdător cu oamenii, iar viaţa se scurgea fără conflicte mari. În spaţiul epic al lui Marin Preda funcţia acestui timp este paradoxală, el nu va mai avea răbdare şi va produce schimbări fulgerătoare în sânul ţărănimii, schimbări vizând destinul milenar al acesteia. Siliste gumesti

Un sfert din acţiunea primului volum se petrece de sâmbătă seara până duminică noaptea, adică de la întoarcerea Moromeţilor de la câmp şi până la fuga Polinei cu Birică.

Compozitie: Romanul este construit dintr-un numar mare de secvente care urmaresc conflicte si personaje din planuri diferite, dar dobandesc un sens unitar, prin circumscrierea lor in universul satului si al unei familii pe cale sa se dezbine. Ca tehnici de compoziţie, Marin Preda utilizează în primul volum tehnica decupajului şi naraţiunea lentă

Perspectiva narativa : Naratorul este obiectiv, relatează la persoana a III-a, iar viziunea sa se completează cu cea a naratorilor reflectori., Atitudinea scriitorului fata de lumea pe care o propune, este ceea a creatorului demiurg, care se proiecteaza in text ca narrator omniscient, omnipresent. Perspectiva naratorului obiectiv se completează prin aceea a reflectorilor –Ilie Moromete, în volumul I, şi Niculae, în al doilea volum.

Ca si Rebreanu, M. Preda credea ca adevarata valoare a unei opere literare, care-i asigura drumul spre universalitate, este continutul, care trebuie sa primeze asupra formei.

Cuvintele au doar o valoare functionala, fiind menite sa exprime precis intentia autorului. Credincios acestui crez, el respinge mestesugul stilistic, fiind preocupat doar de exprimarea exacta.  Dar stilul lui nu este lipsit de expresivitate si farmec.   O prima calitate a sa este limpezimea.

Preda se exprima clar, transparent.

Dar oralitatea stilului lui M.Preda nu rezulta din copierea limbajului taranesc.In ciuda unor cruditati verbale, scriitorul nu este un naturalist. Ca si Creanga si Caragiale, el stilizeaza vorbirea taraneasca urmarind un efect artistic.

Viziunea despre lume se conturează în roman mai ales prin perspectiva personajului Ilie Moromete asupra vieţii şi a întâmplărilor, personaj principal şi reflector al evenimentelor prezentate

2 momente iportante:

Cina-Nila, Achim si Paraschiv stau spre partea dinafara a tindei. Acest lucru sugereaza detasarea acestora si anticipeaza plecarea de acasa. Catrina este statornica; sta alaturi de ai ei. Aceste doua ipostaze evidentieaza ruptura din familie.Moromete sta deasupra tuturor, este capul familiei. Este aratata astfel pozitia lui superioara, privilegiata si tot astfel se pune in evidenta incercarea acestuia de a fi impartial.Cina arata relatiile dintre membri familiei si ierarhia din cadrul ei. Sunt surprinse mentalitati precum aceea ca femeia se ocupa de treburile casei, ii serveste pe toti si nu are nimic de spus. Cina anunta si contureaza principalele conflicte. Masa rotunda si mult prea mica la care familia cineaza nu ajuta in niciun fel la sporirea unitatii familiei

PLATA FONCIRIIEpisodul se desfasoara prin acumulare de gesturi, miscari, taceri ca intr-o piesa de teatru. Toate acestea alcatuiesc un scenariu de un profund efect comic. Tehnica folosita este cea a amanarii (Moromete amana sa plateasca, amana sa accepte schimbarea).Dupa ce-i ofera lui Jupuitu 1000 lei acesta se bucura si afirma ca l-a pacalit. Secventa reflecta filozofia de viata a lui Moromete care isi prelungeste iluzia ca poate trai ocolit de evenimente

Concluzie: Romanul "Morometii", veritabila saga a unei familii de tarani din spatiul rural interbelic, fixeaza in eternitate o realitate pierduta, aceea a satului romanesc traditional pe cale de disparitie, a ultimilor tarani arhaici, autentici, care se pierd treptat in negura devoratoare a timpului si a unei istorii necrutatoare. “Romancierul face o jumatate de pas indarat, dar proza devine mai complexa = diminuarea omniscientei nu ne permite sa aflam lucruri decat treptat.”nicolae manolescu.

In opinia mea, romanul morometii, me arata clar ca orice tipar existential, forjat de timp si obiceiuri poate fi naruit, inclusive viata taranimii, atat de specifica romaniei, s-a schimbat radical.