De ce consumatorismul este bun

Secolul XX a insemnat in primul rand eliberarea, masele nu mai puteau fi controlate, cel putin nu intr-un mod direct. Energia miliardelor dorea sa erupa si sa se manifeste dupa milenii de stagnare. Iar dupa cum stim, omul are nevoie de paine si circ, deci cum animam omenirea?

Tendinta naturala ar fi mancare, alcool si sex, ii preocupa pentru o perioada, insa depravarea e cam mare. Imaginati-va acum o gloata de oameni ce isi doreste priveliste, stiti ce va urma? revolte si proteste ca in Anglia sau chiar revolutii. Energia aceia ar mai putea fi folosita pentru razboi, un antropolog zicea ca razboiul apare de la surplus de barbati de pana in 25 de ani. S-a incercat si metoda aceasta, dar dupa doua razboiae mondiale si razboiele coloniale, se pare ca nimicirea maselor nu e chiar modul corect de a  le controla.

Solutia vine din partea artistilor, lasati fara munca inca de cand a aparut camera foto la sfarsitul secolului XIX, ei inca vor sa faca lumea mai frumoasa. Asa si-a facut aparenta designul. Oamenii destepti rapid si-au dat seama ca a trecut momentul in care banii se faceau din industria grea si s-au reprofilat pe micile bucurii ale umanitatii. Form follows the function, rapid a fost inlocuit de Airbrush effect, adica aceeasi chestie se redecora si se revindea. Prin urmare, lupul satul si oile intregi, masele muncesc din propria dorinta pentru bunurile dorite, iar 1% din populatie  decide ce exact acea masa isi doreste, in acelasi timp cei ce nu se pot integra in nicio categorie devin designeri, un fel de mediator intre produs si cumparator.

Din exemplu eliberarii Indiei, putem vedea ca in momentul obtinerii independentei populatia a iesit de sub orice control atat religios cat si moral, ei au inceput sa se omoare intre ei, promovand ura dintre pakistanezi si indieni. Pentru a preveni acelasi rezultat in Europa, dupa plecarea trupelor naziste, americanii au introdus planul Marshall. Europenilor li s-au adus multe bunuri, astfel motivandu-i sa munceasca pentru ele si nu pentru o eventuala razbunare.

Sub o forma mai simpla, consumatorismul este asemanator jucariilor si bomboanelor promise copiilor pentru a obtine ceva de la ei. Nu putem invinovati pe nimeni pentru aparitia acestuia, in momentul in care nici biserica si canoanele sale nu a putut opri omenirea de la autodistrugere solutia trebuia gasita urgent. Din 100 de oameni cati vor fi suficient de constienti cat sa nu devina autodistructivi in momentul unei independente totale? exact acelasi numar de oameni poate iesi din consumatorism si actiona facand abstractie de el.